Cristian Preda, profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, spune că alegerea l-a surprins din mai multe motive. După consultările cu partidele, presupusese că președintele exclusese tacit propunerile formulate în iunie. În plus, îl auzise recent pe Mureșan cerând alegeri anticipate, ceea ce interpretase ca pe o renunțare la ideea de a forma un guvern.

Siegfried Mureșan fusese propus de PNL, USR și UDMR pe 26 iunie. Preda critică însă felul în care a fost comunicată desemnarea: incertitudinea privind acceptarea mandatului a durat doar trei-patru minute, dar a încălcat, în opinia sa, cutuma potrivit căreia persoana propusă pentru funcția de premier apare alături de președinte la anunț.

Dincolo de acest episod, politologul vede o logică democratică în alegerea făcută de Nicușor Dan. În absența unei majorități clare, președintele a optat pentru candidatul susținut de cel mai mare număr de voturi parlamentare dintre propunerile înaintate de partide. Cele trei formațiuni care îl sprijină pe Mureșan au aproximativ 36,5% din voturi, în timp ce Sorin Grindeanu este susținut de PSD, cu 27,15%, iar Victor Ponta de un partid cu numai câteva mandate.

Obținerea majorității rămâne însă incertă. Sorin Grindeanu s-a declarat „dezamăgit” de propunere și a anunțat că PSD o va analiza luni. Preda apreciază că sprijinul AUR pentru Mureșan este improbabil și arată că adăugarea voturilor minorităților naționale, reprezentând 3,66%, nu ar fi suficientă pentru învestire.

În acest scenariu, Preda consideră că trecerea guvernului ar depinde de parlamentari neafiliați și de grupări desprinse din AUR, POT sau SOS. El îl menționează pe Muhammad Murad printre cei care doreau învestirea unui guvern. Una dintre grupările incluse în calculele sale, Pace – Întâi România, a transmis însă că nu va susține un guvern condus de Siegfried Mureșan.

Fragmentarea Parlamentului complică și formulele alternative. Potrivit cifrelor prezentate de Preda, PSD și AUR, acesta din urmă având 19,82%, ar însuma aproximativ 46,9% din voturi și ar avea, la rândul lor, nevoie de sprijin suplimentar. Politologul enumeră drept variante revenirea coaliției proeuropene, o formulă PSD–AUR sau o coaliție proeuropeană mai restrânsă, fără USR, subliniind că formarea majorității este „o chestiune de aritmetică”.

Preda interpretează alegerea președintelui și prin dificultatea refacerii alianței susținute de acesta în 2025. În opinia sa, Nicușor Dan a ajuns la concluzia că reconstituirea acelei formule nu mai are șanse. Aceasta este însă explicația avansată de politolog, nu o poziție anunțată de șeful statului.

Critica sa vizează mai ales consecințele întârzierii desemnării. „Amânarea desemnării n-a făcut decât să-l slăbească din ce în ce mai mult”, afirmă Preda, care consideră că Nicușor Dan a pierdut credibilitate și susținători de la preluarea mandatului. El vede o continuare a diminuării autorității prezidențiale începute, în evaluarea sa, sub Klaus Iohannis, prin rotativa guvernamentală și consolidarea alianței PSD–PNL.

Preda anticipează că regimul politic s-ar putea parlamentariza și mai mult, pe fondul unui legislativ foarte fragmentat. El compară situația cu Republica a IV-a franceză, caracterizată de guverne fragile și majorități instabile. Criza acelui sistem s-a încheiat în 1958, odată cu revenirea lui Charles de Gaulle la putere și construirea unui regim cu un executiv și o președinție mai puternice. România are însă, în opinia politologului, fragmentarea politică, fără un lider cu forța necesară unei asemenea schimbări: „Suntem [...] într-o situație de tipul Republica a IV-a franceză, dar nu avem un de Gaulle”.