Anunțul a fost făcut în discursul anual privind Starea Uniunii Europene, în care von der Leyen a argumentat că un astfel de format la nivel de lideri este discutat de mult timp și a devenit acum mai urgent decât oricând. „De mult timp discutăm despre un format la nivel de lideri axat pe securitatea continentului nostru, împreună cu parteneri precum Ucraina, Regatul Unit, Norvegia, Canada și alte țări implicate”, a afirmat ea. „Acest lucru este și mai urgent acum, având în vedere natura și amploarea riscurilor implicate – de aceea ne vom prezenta ideile pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate”, a adăugat președinta Comisiei Europene, insistând că „urgența este evidentă”.

Propunerea subliniază temerile tot mai mari că Europa nu este în măsură să facă față cum trebuie amenințărilor la adresa securității, în special din partea Rusiei. Potrivit argumentației prezentate, blocul comunitar se confruntă cu încălcări ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și tentative de sabotaj care se înmulțesc rapid, pe fondul tensiunilor legate de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În acest context, NATO ezită să-și intensifice răspunsul din teama de a declanșa un război cu Rusia.

Alianța nord-atlantică s-a afundat, de asemenea, în conflicte cu președintele american Donald Trump, care a amenințat că va anexa Groenlanda la începutul acestui an și care își reorientează forțele americane din Europa, alimentând îndoielile cu privire la angajamentul Washingtonului față de alianța transatlantică. Von der Leyen a invocat tocmai acest episod pentru a ilustra solidaritatea europeană: „Aceasta este o Europă care își apără reciproc interesele, așa cum am făcut-o când am luat apărarea Groenlandei atunci când a fost amenințată.”

Președinta Comisiei a afirmat că nivelul de pregătire al UE trebuie sporit, întrucât sistemele existente „au fost concepute pentru o lume diferită”. Ea a susținut că Uniunea are nevoie de „un propriu manual de contracarare a amenințărilor hibride” și de strategii privind modul în care poate răspunde la incidente care se situează chiar sub pragul agresiunii armate.

În acest context, von der Leyen a solicitat un echivalent al articolului 4 din Tratatul NATO la nivelul UE, descris ca „un protocol de securitate de urgență”. Articolul 4 din Tratatul Alianței Nord-Atlantice stabilește că statele membre se vor consulta reciproc ori de câte ori vreunul dintre ele consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. „Atunci când este declanșat de un stat membru, toate statele membre ar trebui să se reunească pentru a coordona un răspuns european menit să descurajeze o escaladare ulterioară și să atenueze impactul”, a explicat ea.

Ideea unui Consiliu European de Securitate nu este nouă. Lansată pentru prima dată în anii 1980, ea a fost propusă și respinsă de mai multe ori de atunci. A reapărut în urma divizării UE cu privire la războiul din Irak din 2003, iar în 2017 a primit un nou impuls din partea fostului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a președintelui francez Emmanuel Macron, dar a eșuat din cauza reticenței Regatului Unit.

Relansarea propunerii vine într-un moment în care Europa caută soluții proprii de securitate, pe măsură ce riscurile hibride se amplifică, iar garanțiile tradiționale oferite de parteneriatul transatlantic devin tot mai incerte.